Stiri din Sanatate

Când este necesar să se facă o endoscopie digestivă?

Endoscopia digestivă este o procedură medicală esențială care permite medicilor să vizualizeze interiorul tractului digestiv. Această tehnică minim invazivă joacă un rol crucial în diagnosticarea și, uneori, tratamentul unei game largi de afecțiuni, de la probleme minore până la boli grave. Dar când anume devine necesară o astfel de investigație? Acest articol detaliază circumstanțele în care endoscopia digestivă este recomandată, simptomele care ar trebui să te alerteze și beneficiile pe care le oferă această procedură vitală.

Ce Este Endoscopia Digestivă și Cum Funcționează?

Înainte de a explora necesitatea endoscopiei, este important să înțelegem ce implică această procedură. Endoscopia utilizează un tub flexibil, subțire, prevăzut cu o cameră video și o sursă de lumină la capăt. Acest instrument, numit endoscop, este introdus prin orificii naturale ale corpului (gură sau anus) pentru a examina mucoasa esofagului, stomacului, duodenului (endoscopie superioară sau gastroscopie) sau a colonului și rectului (endoscopie inferioară sau colonoscopie). Imaginile capturate de camera video sunt proiectate pe un monitor, oferind medicului o vizualizare directă a interiorului tractului digestiv. În timpul procedurii, se pot preleva biopsii (mostre de țesut) pentru analize ulterioare și, în unele cazuri, se pot efectua intervenții terapeutice, cum ar fi îndepărtarea polipilor sau oprirea sângerărilor.

Simptome și Afecțiuni Care Pot Necesita o Endoscopie Digestivă Superioară (Gastroscopie)

Endoscopia superioară este indicată atunci când există simptome sau suspiciuni de afecțiuni care afectează esofagul, stomacul sau duodenul. Acestea includ:

1. Dificultăți la înghițire (disfagie): Senzația că alimentele se blochează în gât sau în piept poate indica o îngustare a esofagului, inflamație sau alte probleme structurale.
2. Durere abdominală superioară persistentă: Durerea recurentă sau severă în partea superioară a abdomenului poate fi un semn al ulcerului gastric sau duodenal, gastritei sau altor afecțiuni.
3. Arsuri la stomac frecvente și severe (reflux gastroesofagian): Dacă simptomele de reflux nu răspund la tratamentul obișnuit sau sunt însoțite de alte simptome alarmante, endoscopia poate evalua leziunile esofagiene.
4. Greață și vărsături persistente: Vărsăturile frecvente, în special cele cu sânge (hematemeză), pot indica o problemă serioasă în tractul digestiv superior.
5. Sângerare digestivă superioară: Prezența sângelui în vărsături sau scaune negre, lucioase (melenă) necesită o investigație urgentă prin endoscopie.
6. Pierdere inexplicabilă în greutate: Scăderea ponderală fără o cauză evidentă poate fi un simptom al unei afecțiuni digestive subiacente, inclusiv cancer.
7. Anemie feriprivă fără o cauză clară: Deficiența de fier poate fi cauzată de sângerări cronice în tractul digestiv, detectabile prin endoscopie.
8. Monitorizarea afecțiunilor preexistente: Pacienții cu afecțiuni precum esofagul Barrett sau ulcerul gastric pot necesita endoscopii periodice pentru monitorizare și depistarea precoce a complicațiilor.
9. Evaluarea leziunilor vizualizate la radiografie: Dacă o radiografie a tractului digestiv superior evidențiază anomalii, endoscopia poate oferi o imagine mai clară și permite prelevarea de biopsii.
10. Suspiciunea de boală celiacă: Endoscopia cu biopsii duodenale este esențială pentru diagnosticarea bolii celiace.

Simptome și Afecțiuni Care Pot Necesita o Endoscopie Digestivă Inferioară (Colonoscopie)

Colonoscopia este crucială pentru evaluarea intestinului gros (colon) și a rectului. Indicațiile pentru această procedură includ:

1. Sângerare rectală: Orice cantitate de sânge în scaun trebuie investigată pentru a exclude cauze grave, cum ar fi polipii, hemoroizii, fisurile anale sau cancerul colorectal.
2. Modificări ale tranzitului intestinal: Apariția constipației persistente, a diareei cronice sau a alternanței între cele două poate indica o problemă la nivelul colonului.
3. Durere abdominală inferioară cronică: Durerea recurentă sau persistentă în partea inferioară a abdomenului poate fi un simptom al bolii inflamatorii intestinale (colită ulcerativă, boala Crohn) sau al altor afecțiuni.
4. Scaune negre, lucioase (melenă): Deși indică de obicei o sângerare superioară, pot apărea și în cazul sângerărilor masive din colon.
5. Pierdere inexplicabilă în greutate: Similar endoscopiei superioare, scăderea ponderală neintenționată poate fi un semn al unei afecțiuni colice.
6. Anemie feriprivă fără o cauză clară: Sângerările cronice din colon pot duce la deficit de fier.
7. Screening pentru cancerul colorectal: Colonoscopia este metoda de screening preferată pentru persoanele cu risc mediu și ridicat de cancer colorectal, permițând depistarea și îndepărtarea polipilor precanceroși.
8. Antecedente personale sau familiale de polipi colorectali sau cancer colorectal: Persoanele cu astfel de antecedente necesită colonoscopii de supraveghere la intervale regulate.
9. Monitorizarea bolii inflamatorii intestinale: Pacienții cu colită ulcerativă sau boala Crohn necesită colonoscopii periodice pentru evaluarea activității bolii și depistarea complicațiilor.
10. Evaluarea anomaliilor vizualizate la alte investigații: Dacă o radiografie sau o tomografie computerizată (CT) evidențiază probleme la nivelul colonului, colonoscopia este necesară pentru o evaluare directă și prelevarea de biopsii.

Pregătirea pentru Endoscopia Digestivă

O pregătire adecvată este esențială pentru o endoscopie reușită și pentru o vizualizare clară a mucoasei digestive. Instrucțiunile de pregătire pot varia ușor în funcție de tipul de endoscopie și de protocolul clinicii, dar principiile generale includ:

• Endoscopia superioară: De obicei, se solicită ca pacientul să nu mănânce și să nu bea nimic (inclusiv apă) timp de cel puțin 6-8 ore înainte de procedură. Este important să informezi medicul despre medicamentele pe care le iei, deoarece unele ar putea trebui întrerupte temporar.
• Endoscopia inferioară (colonoscopia): Pregătirea este mai complexă și implică, de obicei, o dietă fără fibre cu câteva zile înainte, urmată de un regim lichid clar în ziua precedentă procedurii. De asemenea, este necesară administrarea unor laxative puternice pentru a curăța complet colonul. Respectarea strictă a instrucțiunilor de pregătire este crucială pentru a asigura o vizualizare optimă.

Beneficiile Endoscopiei Digestive

Endoscopia digestivă oferă numeroase beneficii în diagnosticarea și gestionarea afecțiunilor digestive:

• Diagnostic precis: Permite vizualizarea directă a mucoasei digestive, identificând inflamații, ulcere, polipi, tumori și alte anomalii care nu ar fi vizibile prin radiografii sau alte metode imagistice.
• Prelevarea de biopsii: Oferă posibilitatea de a preleva mostre de țesut pentru analize histopatologice, esențiale pentru diagnosticarea precisă a afecțiunilor, inclusiv a cancerului.
• Intervenții terapeutice: În timpul endoscopiei, se pot efectua diverse proceduri terapeutice, cum ar fi îndepărtarea polipilor (polipectomie), dilatarea stricturilor (stenozelor), oprirea sângerărilor (prin cauterizare, clipsuri sau injecții) și plasarea de stenturi.
• Minim invazivă: Spre deosebire de chirurgia tradițională, endoscopia este o procedură minim invazivă, ceea ce înseamnă incizii mai mici sau absența acestora, recuperare mai rapidă și risc mai scăzut de complicații.
• Depistarea precoce a cancerului: Prin identificarea și îndepărtarea polipilor precanceroși în timpul colonoscopiei, se poate reduce semnificativ riscul de cancer colorectal.
• Monitorizarea afecțiunilor cronice: Endoscopia permite monitorizarea evoluției bolilor inflamatorii intestinale, a esofagului Barrett și a altor afecțiuni cronice, ajustând tratamentul în consecință.

Riscuri și Complicații Potențiale

Deși endoscopia digestivă este considerată o procedură sigură, există riscuri și complicații potențiale, deși rare. Acestea pot include:

• Sângerare: Poate apărea la locul prelevării biopsiei sau al îndepărtării polipilor. De obicei, este minoră și se oprește de la sine.
• Perforație: În cazuri rare, endoscopul poate perfora peretele tractului digestiv, necesitând intervenție chirurgicală.
• Infecție: Riscul de infecție este scăzut, dar poate apărea, mai ales după proceduri terapeutice.
• Reacții adverse la sedare: Unii pacienți pot avea reacții adverse la medicamentele de sedare, cum ar fi greață, vărsături sau probleme respiratorii.

Este important ca pacienții să discute cu medicul lor despre riscurile și beneficiile endoscopiei înainte de a efectua procedura.

Concluzie

Endoscopia digestivă este un instrument diagnostic și terapeutic valoros în gastroenterologie. Necesitatea acestei proceduri este dictată de o varietate de simptome și afecțiuni care afectează tractul digestiv superior și inferior. Recunoașterea simptomelor care ar putea indica o problemă digestivă și urmarea recomandărilor medicului pentru efectuarea unei endoscopii pot duce la un diagnostic precoce, un tratament eficient și o îmbunătățire semnificativă a calității vieții. Dacă te confrunți cu simptome digestive persistente sau ai factori de risc pentru anumite afecțiuni, discută cu medicul tău pentru a determina dacă endoscopia este indicată în cazul tău.