Iată ce trebuie să faci când ai tensiunea arterială mică
Tensiunea arterială mică, cunoscută și sub denumirea de hipotensiune, este o afecțiune medicală caracterizată de o presiune a sângelui în artere mai scăzută decât valorile considerate normale. Deși adesea este privită ca fiind mai puțin periculoasă decât hipertensiunea (tensiunea arterială ridicată), hipotensiunea poate provoca simptome neplăcute și, în cazuri severe, poate duce la complicații serioase. Este esențial să înțelegem ce înseamnă tensiunea arterială mică, care sunt cauzele și simptomele sale, și mai ales, ce măsuri putem lua pentru a gestiona această condiție și a ne îmbunătăți calitatea vieții.
Ce este tensiunea arterială și de ce este importantă?
Tensiunea arterială reprezintă forța cu care sângele apasă pe pereții arterelor în timpul circulației. Aceasta este măsurată prin două valori: tensiunea sistolică (valoarea superioară), care reprezintă presiunea atunci când inima se contractă și pompează sânge, și tensiunea diastolică (valoarea inferioară), care reprezintă presiunea atunci când inima se relaxează între bătăi. Valorile normale ale tensiunii arteriale sunt considerate în general în jurul a 120/80 mmHg. Hipotensiunea este diagnosticată atunci când tensiunea sistolică scade sub 90 mmHg sau tensiunea diastolică scade sub 60 mmHg.
O tensiune arterială adecvată este crucială pentru a asigura o oxigenare și o nutriție corespunzătoare a tuturor organelor și țesuturilor din corp. Când tensiunea arterială este prea scăzută, fluxul sanguin către organe vitale precum creierul, inima și rinichii poate fi insuficient, ceea ce duce la apariția simptomelor și, în cazuri extreme, la leziuni permanente.
Cauzele tensiunii arteriale mici: O perspectivă detaliată
Hipotensiunea poate avea o varietate de cauze, iar identificarea factorului declanșator este esențială pentru un management eficient. Iată câteva dintre cele mai comune cauze:
- Deshidratarea: Pierderea excesivă de lichide prin transpirație, vărsături, diaree sau aport insuficient de apă poate reduce volumul sanguin, ducând la scăderea tensiunii arteriale.
- Probleme cardiace: Afecțiuni precum bradicardia (ritm cardiac lent), problemele valvulare, insuficiența cardiacă și atacul de cord pot afecta capacitatea inimii de a pompa eficient sângele, rezultând în hipotensiune.
- Tulburări endocrine: Probleme ale glandei tiroide (hipotiroidism), ale glandelor suprarenale (insuficiență adrenală sau boala Addison) sau niveluri scăzute de zahăr în sânge (hipoglicemie) pot influența tensiunea arterială.
- Sarcina: În timpul sarcinii, sistemul circulator al femeii se extinde rapid, ceea ce poate duce la o scădere a tensiunii arteriale. De obicei, aceasta revine la normal după naștere.
- Medicamente: Anumite medicamente pot avea ca efect secundar scăderea tensiunii arteriale. Acestea includ diureticele, beta-blocantele, inhibitorii ECA, blocanții canalelor de calciu, antidepresivele triciclice și medicamentele pentru boala Parkinson.
- Afecțiuni neurologice: Anumite boli ale sistemului nervos, cum ar fi neuropatia autonomă, pot afecta reglarea tensiunii arteriale.
- Șocul: Scăderea bruscă și severă a tensiunii arteriale poate surveni în cazul șocului, care poate fi cauzat de pierderi mari de sânge, infecții severe (șoc septic), reacții alergice severe (șoc anafilactic) sau probleme cardiace acute.
- Deficiențe nutriționale: Lipsa anumitor vitamine, cum ar fi vitamina B12 și acidul folic, poate duce la anemie, care la rândul său poate contribui la hipotensiune.
- Statul prelungit în picioare: La unele persoane, statul prelungit în picioare poate duce la acumularea de sânge în picioare, reducând cantitatea de sânge care revine la inimă și provocând hipotensiune ortostatică (sau posturală).
Simptomele tensiunii arteriale mici: Când ar trebui să ne îngrijorăm?
Simptomele hipotensiunii pot varia de la ușoare și intermitente la severe și debilitante. Este important să fim atenți la următoarele manifestări:
- Amețeli sau senzație de vertij: Acesta este unul dintre cele mai comune simptome, adesea resimțit la ridicarea bruscă în picioare.
- Lapsusuri de memorie sau dificultăți de concentrare: Fluxul sanguin redus către creier poate afecta funcția cognitivă.
- Oboseală sau slăbiciune generală: Lipsa oxigenului și a nutrienților către țesuturi poate cauza o senzație persistentă de epuizare.
- Greață: Uneori, hipotensiunea poate fi însoțită de senzație de rău.
- Vedere încețoșată: Fluxul sanguin insuficient către ochi poate afecta vederea.
- Paloare: Pielea poate deveni mai deschisă la culoare din cauza circulației reduse.
- Respirație rapidă și superficială: Corpul încearcă să compenseze lipsa de oxigen.
- Sete excesivă: Deshidratarea, o cauză frecventă a hipotensiunii, poate duce la sete intensă.
- Leșin (sincopă): În cazuri severe, scăderea bruscă a tensiunii arteriale poate provoca pierderea cunoștinței.
- Bătăi rapide sau neregulate ale inimii (palpitații): Inima poate încerca să compenseze tensiunea scăzută bătând mai repede.
Dacă experimentați frecvent oricare dintre aceste simptome, este crucial să consultați un medic pentru un diagnostic precis și un plan de tratament adecvat.
Ce trebuie să faci când ai tensiunea arterială mică: Strategii eficiente
Managementul hipotensiunii depinde de cauza subiacentă și de severitatea simptomelor. În multe cazuri, modificări simple ale stilului de viață pot fi eficiente. Iată câteva strategii pe care le poți adopta:
- Hidratare adecvată: Bea suficientă apă pe parcursul zilei, mai ales în timpul căldurii sau după exerciții fizice intense. Lichidele ajută la menținerea volumului sanguin.
- Consum moderat de sare: Dacă nu ai alte afecțiuni medicale care să contraindice acest lucru, un aport moderat de sare poate ajuta la creșterea tensiunii arteriale. Consultă-ți medicul pentru recomandări personalizate.
- Mese mici și frecvente: Consumul de mese mari poate duce la scăderea tensiunii arteriale după masă (hipotensiune postprandială). Optați pentru mese mai mici și mai frecvente.
- Evită alcoolul: Alcoolul poate deshidrata corpul și poate scădea tensiunea arterială.
- Ridică-te încet: Evită ridicarea bruscă din poziția așezat sau culcat pentru a preveni amețelile și leșinul cauzate de hipotensiunea ortostatică.
- Poartă ciorapi de compresie: Ciorapii elastici pot ajuta la îmbunătățirea circulației sanguine în picioare și la prevenirea acumulării de sânge.
- Adoptă o dietă echilibrată: Asigură-te că dieta ta include nutrienți esențiali, inclusiv vitaminele B12 și acidul folic, pentru a preveni anemia.
- Exerciții fizice regulate: Activitatea fizică moderată poate îmbunătăți sănătatea cardiovasculară și poate ajuta la reglarea tensiunii arteriale. Evită exercițiile intense care pot agrava simptomele.
- Monitorizează-ți tensiunea arterială: Măsoară-ți regulat tensiunea arterială acasă și ține un jurnal pentru a-l prezenta medicului tău.
- Consultă un medic: Dacă simptomele persistă sau se agravează, este esențial să consulți un medic pentru a identifica cauza subiacentă și pentru a primi un tratament adecvat. În unele cazuri, pot fi necesare medicamente pentru a crește tensiunea arterială.
Când este necesar ajutor medical urgent?
Deși multe cazuri de hipotensiune pot fi gestionate prin modificări ale stilului de viață, există situații în care este necesar ajutor medical urgent. Acestea includ:
- Leșinuri repetate sau prelungite.
- Durere în piept.
- Dificultăți de respirație.
- Confuzie sau dezorientare bruscă.
- Pierderea bruscă a vederii.
Aceste simptome pot indica o problemă medicală gravă care necesită intervenție imediată.
Concluzie: Gestionarea eficientă a tensiunii arteriale mici
Tensiunea arterială mică poate afecta semnificativ calitatea vieții, dar înțelegerea cauzelor, recunoașterea simptomelor și adoptarea strategiilor adecvate de gestionare pot face o diferență semnificativă. Prin hidratare corespunzătoare, o dietă echilibrată, mișcare regulată și, atunci când este necesar, prin urmarea recomandărilor medicului, poți menține tensiunea arterială în limite sănătoase și te poți bucura de o viață activă și plină de energie. Nu ignora simptomele și caută sfatul medicului pentru un plan de îngrijire personalizat.
© Copyright Stiri din Sanatate