In ce consta consultul de gastroenterologie si cand este el necesar
Gastroenterologia este specialitatea medicala care se ocupa cu prevenirea, diagnosticarea si tratarea afectiunilor tubului digestiv (esofag, stomac, duoden, intestin subtire si gros) si a organelor anexe (ficat, vezica biliara, pancreas).
Afectiunile digestive sunt fara indoiala afectiuni frecvente. Multi dintre noi au avut cel putin o data in viata crampe abdominale, arsuri sau tulburari de tranzit. Asadar, dr. Elena Ciuperca explica pentru ziare.com in ce consta consultul de gastroenterologie si cand este necesar.
Iata in ce situatii trebuie sa te prezinti la o evaluare gastroenterologica:
- Tulburari de tranzit acute sau cronice (constipatie/diaree)
- Dureri abdominale acute severe sau persistente
- Dureri abdominale cronice care afecteaza calitatea vietii
- Tulburari la inghitire- durere sau dificultate la inghitire
- Varsaturi, greata persistenta
- Sangerare digestiva: varsatura cu sange proaspat sau digerat, scaune cu sange proaspat sau digerat
- Evaluarea pacientului cu anemie
- Arsurile sau regurgitatiile - atunci cand sunt frecvente si afecteaza calitatea vietii
- Durerile anale
- Coloratia galbena a pielii si mucoaselor=icterul
- Marirea de volum a abdomenului
- Mirosul neplacut al gurii
- Cand sunt modificari in analizele de ficat (TGO, TGP, bilirubina totala si directa, GGT, fosfataza alcalina).
In principiu, se impune un control atunci cand exista simptome digestive severe sau persistente.
In cadrul consultului de gastroenterologie medicul specialist analizeaza acuzele, le defineste caracteristicile si se orienteaza catre o lista de cauze posibile. De asemenea, sunt luate in considerare problemele de sanatate ale pacientului si medicatia curenta si sunt inventariati factorii de risc (boli familiale cu potential de transmitere ereditara, infectii cronice familiale, lucrul in mediu toxic, fumatul, stresul, consumul de alcool).
Examenul clinic al pacientului poate oferi informatii suplimentare in orientarea diagnostica: modificarile de culoare ale pielii si mucoaselor (paloarea la pacientii cu anemie, coloratia galbena la pacientii cu icter), prezenta sensibilitatii localizate sau difuze a abdomenului la palpare, sensibilitatea vie sau contractarea abdomenului la palpare la pacientii cu abdomen acut, mase abdominale tumorale palpabile, organe marite de volum, marirea de volum localizata sau generalizata a abdomenului etc.
Daca pacientul are investigatii recente, ele pot fi utile in accelerarea procesului diagnostic. Asadar este important sa aduca la consult toate documentele medicale recente, medicul de specialitate urmand a selecta informatiile relevante.
De asemenea, daca are o medicatie cronica este bine sa aduca o lista cu medicamentele pe care le ia pentru a nu omite vreunul sub imperiul emotiilor; acest lucru este important intrucat multe medicamente pot avea efecte secundare digestive sau pot exista interactiuni cu medicatia prescrisa de gastroenterolog.
Daca pacientul nu are investigatii recente, in urma discutiei si examinarii clinice medicul va face un plan de investigare care poate cuprinde analize de sange si/sau de scaun, ecografie abdominala (pentru examinarea ficatului, colecistului, pancreasului si altor organe abdominale extradigestive- rinichi, splina, uter si ovare/ prostate, vezica urinara), endoscopie digestiva superioara (pentru explorarea esofagului, stomacului si primelor segmente ale duodenului) sau inferioara. (pentru explorarea intestinului gros).
Daca pacientul are pregatirea necesara pentru investigatie (de regula sa aiba stomacul gol) si daca este timp disponibil, ecografia abdominala si endoscopia digestiva superioara se pot realiza chiar in cadrul consultului.
In functie de situatie pot fi necesare explorari imagistice de tipul tomografiei computerizate sau RMN- ului (ex: pentru caracterizarea unor formatiuni hepatice/ pancreatice decelate ecografic sau pentru stadializarea unor tumori de stomac sau colorectale diagnosticate endoscopic), tranzitului baritat (ex: in evaluarea unor ingustari de tub digestiv care nu pot fi depasite endoscopic, diagnosticul si caracterizarea herniei gastrice transhiatale), ecoendoscopiei (evaluare care foloseste un endoscop care are in capat un transductor de ecografie si care permite prin combinarea celor doua metode obtinerea de detalii de mare acuratete privind leziunile de perete digestiv, ganglionii din jur, modificarile din pancreas sau caile biliare distale), videocapsulei endoscopice (o capsula care filmeaza cu unul sau doua capete si poate aduce informatii despre modificari de mucoasa la nivelul intestinului subtire sau gros) sau explorari inalt specifice cum ar fi manometria esofagiana sau rectala (care masoara modificarile presionale) si ph metria esofagiana (care masoara modificarile de ph la nivelul esofagului cu ajutorul unui cateter si poate fi necesara in evaluarea pacientilor cu boala de reflux).
Dupa realizarea schemei de investigare, medicul gastroenterolog stabileste daca este cazul unei diete care trebuie urmata de catre pacient si prescrierii de tratament medicamentos.
Care sunt afectiunile gastroenterologice frecvent intalnite:
- Boala de reflux gastroesofagian-caracterizata prin prezenta frecventa a simptomelor de reflux-arsuri, regurgitatii
- Gastrita - inflamatia mucoasei stomacului
- Ulcerul gastric si/sau duodenal- inseamna aparitia unei " rani" la nivelul stomacului sau duodenului
- Bolile inflamatorii intestinale - boala Crohn, rectocolita ulcerohemoragica- care sunt inflamatii cronice ce pot interesa diferite segmente de tub digestiv declansate de o reactie anormala a sistemului imun
- Sindromul de intestin iritabil- definit prin durere abdominala persistenta sau recurenta asociata cu tulburari de tranzit
- Boala celiaca- intoleranta la gluten
- Diverticuloza colonica- aparitia unor " pungi " de mucoasa in zone slabe ale peretelui intestinal care se pot complica cu inflamatie, sangerare sau ingustare a colonului
- Litiaza biliara- prezenta de pietre la nivelul colecistului si/sau cailor biliare care poate declansa colici biliare si complicatii cum ar fi colecistita sau pancreatita acuta
- Pancreatita acuta si cronica- inflamatia acuta sau cronica a pancreasului
- Afectiunile hepatice cronice- de cauza virala, toxica, medicamentoasa, autoimuna, etc.
- Patologia anorectala- boala hemoroidala, fisurile anale, etc.
- Cancerele digestive (de esofag, stomac, colon, rect, pancreas, ficat, colecist, cai biliare) -sunt printre cele mai frecvente neoplazii, cancerul de colon fiind pe locul 2 la femei si pe locul 3 la barbati ca frecventa iar cancerul gastric ocupa locul doi ca mortalitate prin cancer. Cancerele digestive apar de regula dupa decada 4 de viata, cele care afecteaza esofagul sau colecistul si caile biliare chiar dupa decada 6 de viata; aparitia lor la persoane tinere este rara.
In concluzie, consultul de gastroenterologie este necesar cand apar acuze digestive severe sau persistente; de cele mai multe ori aceste acuze sunt nespecifice si pot sa apara in multe boli cu prognostic si tratament diferite. De exemplu, scaunele cu sange pot sa apara si in boala hemoroidala si in cancerul colorectal, dar in mod evident nu sunt necesare aceleasi investigatii, nici tratamentul nu este acelasi. Medicul specialist stabileste planul de investigatii si monitorizare precum si tratamentul coreland toate informatiile medicale pe care le obtine.
Uneori o afectiune digestiva nu poate fi diagnosticata intr-un singur consult si necesita mai multe investigatii care decurg una din alta. De asemenea, sunt afectiuni la care tratamentul trebuie ajustat in timp in functie de raspuns precum si afectiuni care necesita tratament cronic (de ex bolile inflamatorii intestinale, ciroza hepatica decompensata).
In cadrul consultatiilor necesare stabilirii diagnosticului si tratamentului pe primul plan sunt stabilirea unei relatii de respect si incredere intre medic si pacient precum si o buna comunicare.
© Copyright Stiri din Sanatate