Tot Ce Trebuie Să Știi Despre Durerile de Splină: Cauze, Simptome, Diagnostic și Tratament

 
dureri de splina
 

Splina, un organ mic, dar vital, situat în partea superioară stângă a abdomenului, joacă un rol crucial în sistemul imunitar și în filtrarea sângelui. Deși adesea trecută cu vederea, orice disconfort sau durere resimțită în zona splinei poate fi un semn al unei afecțiuni subiacente care necesită atenție medicală. În acest ghid complet, vom explora în detaliu tot ceea ce trebuie să știi despre durerile de splină, de la cauze și simptome până la metode de diagnostic și opțiuni de tratament.

Înțelegerea Splinei și a Rolului Său Vital

Înainte de a aprofunda cauzele durerilor de splină, este important să înțelegem funcțiile esențiale pe care acest organ le îndeplinește în organism:

  • Filtrarea Sângelui: Splina acționează ca un filtru, eliminând celulele roșii îmbătrânite sau deteriorate și alte particule străine din sânge.
  • Stocarea Celulelor Sanguine: Ea stochează trombocite și globule albe, eliberându-le în circulație atunci când este nevoie.
  • Producerea de Anticorpi: Splina joacă un rol important în sistemul imunitar, producând anticorpi care ajută la combaterea infecțiilor.
  • Distrugerea Agenților Patogeni: Celulele imunitare din splină ajută la identificarea și distrugerea bacteriilor, virusurilor și a altor microorganisme dăunătoare.

Având în vedere aceste funcții cruciale, orice problemă care afectează splina poate avea consecințe semnificative asupra sănătății generale.

Cauzele Comune ale Durerilor de Splină

Durerile de splină pot avea o varietate de cauze, de la infecții ușoare până la afecțiuni mai grave. Iată câteva dintre cele mai comune cauze:

1. Splenomegalia (Splină Mărită): Aceasta este una dintre cele mai frecvente cauze ale durerilor de splină. Mărirea splinei poate fi cauzată de o serie de afecțiuni, inclusiv:

  • Infecții Virale: Mononucleoza infecțioasă (boala sărutului) este o cauză frecventă a splenomegaliei, provocând adesea durere în partea superioară stângă a abdomenului, oboseală și febră.
  • Infecții Bacteriene: Infecții precum endocardita sau septicemia pot duce, de asemenea, la mărirea splinei.
  • Infecții Parazitare: Malaria și leishmanioza sunt exemple de infecții parazitare care pot afecta splina.
  • Boli Hepatice: Ciroza hepatică și alte afecțiuni ale ficatului pot cauza congestie în splină, ducând la mărirea acesteia.
  • Tulburări Sanguine: Anemia hemolitică, talasemia și leucemia sunt afecțiuni ale sângelui care pot determina splina să lucreze mai mult și să se mărească.
  • Boli Autoimune: Lupusul eritematos sistemic și artrita reumatoidă pot afecta splina.
  • Traumatisme Abdominale: Un impact direct asupra abdomenului, de exemplu în timpul unui accident de mașină sau al unei activități sportive, poate provoca leziuni ale splinei, inclusiv ruptură splenică. Aceasta este o urgență medicală care se manifestă prin durere intensă în partea stângă a abdomenului, sensibilitate și, în cazuri severe, șoc.

2. Infarctul Splenic: Blocarea fluxului sanguin către splină, de obicei cauzată de un cheag de sânge, poate duce la un infarct splenic. Simptomele includ durere bruscă și severă în partea stângă a abdomenului, care se poate extinde spre umărul stâng.

3. Abces Splenic: O acumulare de puroi în splină, de obicei ca urmare a unei infecții bacteriene, poate provoca durere, febră și sensibilitate abdominală.

4. Chisturi Splenice: Aceste saci umpluți cu lichid pot fi asimptomatici, dar dacă devin mari sau se infectează, pot provoca durere.

5. Cancer Splenic: Deși rar, cancerul poate afecta splina. Acesta poate fi primar (care își are originea în splină) sau secundar (metastaze de la alte tipuri de cancer, cum ar fi limfomul sau leucemia).

Simptome Asociate cu Durerile de Splină

Simptomele pot varia în funcție de cauza durerii de splină. Pe lângă durerea localizată în partea superioară stângă a abdomenului, pot apărea și:

  • Sensibilitate la atingere în zona splinei.
  • Senzație de plenitudine sau disconfort după mese mici, cauzată de presiunea splinei mărite asupra stomacului.
  • Durere care se extinde spre umărul stâng sau spate.
  • Oboseală inexplicabilă.
  • Febră și frisoane, în special în cazul infecțiilor.
  • Transpirații nocturne.
  • Pierdere în greutate neintenționată.
  • Sângerări sau vânătăi ușoare.
  • Icter (îngălbenirea pielii și a ochilor), în unele cazuri de afecțiuni hepatice sau ale sângelui.

Este important de reținut că prezența acestor simptome nu indică neapărat o problemă gravă a splinei, dar necesită o evaluare medicală pentru a stabili cauza exactă.

Diagnosticarea Durerilor de Splină

Diagnosticul durerilor de splină implică de obicei o combinație de:

  1. Examen Fizic: Medicul va palpa abdomenul pentru a verifica dimensiunea splinei și pentru a identifica zonele de sensibilitate.
  2. Analize de Sânge: Acestea pot include hemoleucograma completă (pentru a evalua numărul de celule sanguine), teste ale funcției hepatice și renale, precum și teste pentru depistarea infecțiilor (virale, bacteriene sau parazitare).
  3. Ecografia Abdominală: Aceasta este o metodă imagistică neinvazivă care utilizează unde sonore pentru a vizualiza splina și alte organe abdominale, putând evidenția mărirea splinei, chisturi sau abcese.
  4. Tomografia Computerizată (CT): Scanarea CT oferă imagini detaliate ale splinei și ale structurilor înconjurătoare, fiind utilă pentru a evalua dimensiunea splinei, leziuni, tumori sau abcese.
  5. Imagistica prin Rezonanță Magnetică (IRM): IRM-ul poate oferi informații suplimentare despre splină și este adesea utilizat în cazuri complexe sau pentru a evalua fluxul sanguin.
  6. Biopsia Splenică: În cazuri rare, poate fi necesară o biopsie pentru a examina țesutul splenic la microscop și pentru a diagnostica afecțiuni precum limfomul sau alte tipuri de cancer. Aceasta se poate realiza prin aspirație cu ac fin sau prin intervenție chirurgicală.
Opțiuni de Tratament pentru Durerile de Splină

Tratamentul pentru durerile de splină depinde în totalitate de cauza subiacentă.

Tratamentul Infecțiilor: Infecțiile bacteriene sunt tratate cu antibiotice, infecțiile virale necesită de obicei odihnă și îngrijire suportivă, iar infecțiile parazitare sunt tratate cu medicamente antiparazitare specifice.

Managementul Bolilor Cronice: Afecțiunile cronice, cum ar fi bolile autoimune sau tulburările sanguine, necesită un plan de tratament pe termen lung, care poate include medicamente imunosupresoare, terapie transfuzională sau alte intervenții specifice.

Intervenția Chirurgicală:

  • Splenectomia (Îndepărtarea Splinei): Aceasta poate fi necesară în caz de ruptură splenică, infarct splenic sever, abces splenic care nu răspunde la tratamentul cu antibiotice, anumite tulburări sanguine (cum ar fi purpura trombocitopenică idiopatică) sau în unele cazuri de cancer splenic. Deși se poate trăi fără splină, persoanele care au suferit o splenectomie sunt mai susceptibile la anumite infecții și necesită vaccinări suplimentare și, uneori, tratament profilactic cu antibiotice.
  • Repararea Splinei: În unele cazuri de leziuni splenice minore, se poate încerca repararea chirurgicală a splinei în loc de îndepărtare.

Tratament Suportiv: Pentru durerile ușoare cauzate de splenomegalie, se pot recomanda repaus, evitarea activităților fizice intense care ar putea duce la ruptură splenică și monitorizarea simptomelor.

Când să Consulți un Medic

Este esențial să consulți un medic dacă experimentezi dureri persistente sau severe în partea stângă a abdomenului, în special dacă sunt însoțite de alte simptome precum febră, oboseală extremă, sângerări neobișnuite sau dificultăți de respirație. O evaluare medicală promptă poate ajuta la identificarea cauzei durerii și la inițierea tratamentului adecvat.

Prevenirea Problemelor Splinei

Deși nu toate afecțiunile splinei pot fi prevenite, există câteva măsuri care pot contribui la menținerea sănătății acestui organ:

  • Evitarea Traumatismele Abdominale: Purtați echipament de protecție adecvat în timpul activităților sportive și fiți precauți pentru a evita loviturile în zona abdominală.
  • Gestionarea Infecțiilor: Urmați sfaturile medicului pentru tratarea infecțiilor și mențineți o igienă bună pentru a reduce riscul de infecții.
  • Monitorizarea Bolilor Cronice: Dacă aveți afecțiuni cronice care pot afecta splina, urmați cu strictețe planul de tratament recomandat de medic.
Concluzie

Durerile de splină pot fi un indicator al unei varietăți de probleme de sănătate, de la infecții minore la afecțiuni mai grave. Înțelegerea funcției splinei, a posibilelor cauze ale durerii și a simptomelor asociate este crucială pentru a solicita asistență medicală la timp. Un diagnostic precis și un tratament adecvat pot ajuta la gestionarea durerii și la prevenirea complicațiilor. Nu ignorați niciodată durerile persistente în partea stângă a abdomenului – sănătatea splinei este esențială pentru bunăstarea generală.

 

 

 

 

 

© Copyright Stiri din Sanatate