Stiri din Sanatate

Tratament și remedii pentru sinuzită

Sinuzita este o afecțiune comună, diagnosticată anual la milioane de persoane la nivel global, conform specialiștilor în alergii și imunologie. Aceasta apare, de obicei, atunci când sinusurile și pasajele nazale se inflamează în urma unei infecții, proces numit sinuzită.

Sinusurile sunt cavități mici, pline cu aer, situate în craniu, în spatele frunții, nasului, pomeților și între ochi. Ele produc mucus, un lichid subțire care ajută la blocarea și eliminarea germenilor, având rolul de a proteja organismul.

În anumite situații, organismul poate produce mucus în exces, ca răspuns la bacterii sau alergeni. Acest surplus de mucus poate bloca sinusurile, în special în cazul răcelii sau al alergiilor. Mucusul poate deveni mai gros, favorizând acumularea și înmulțirea bacteriilor și a altor germeni în cavitatea sinusală, ceea ce poate duce la o infecție bacteriană sau virală. Cu toate acestea, majoritatea infecțiilor sinusale sunt de natură virală și se vindecă în mod natural în decurs de una-două săptămâni, fără a necesita tratament.

Dacă simptomele persistă mai mult de 1-2 săptămâni, este posibil să fie vorba despre o infecție bacteriană. În acest caz, se recomandă consultarea medicului.

Ce rol au sinusurile și ce este sinuzita?

Sinuzita este o afecțiune frecventă, caracterizată prin inflamația sinusurilor paranazale. Aceste cavități produc mucus, un lichid subțire esențial pentru funcționarea optimă a pasajelor nazale, având rolul de a umezi și proteja căile respiratorii de germeni și impurități.

Există două tipuri principale de sinuzită: acută și cronică. Inflamația sinusurilor poate fi provocată de factori precum virusuri, bacterii, fungi, alergii sau chiar de un răspuns autoimun al organismului.

Deși sinuzita poate cauza disconfort și dureri, în cele mai multe cazuri aceasta se vindecă de la sine, fără intervenție medicală. Totuși, dacă simptomele devin severe sau persistă pe termen lung, este recomandat să consultați un medic.

Ce sunt sinusurile?
Sinusurile sunt cavități goale situate în craniu. Deși există mai multe tipuri de sinusuri, sinuzita afectează în principal sinusurile paranazale, adică acele spații localizate în spatele feței și conectate la cavitatea nazală.

Mucoasa sinusurilor are o compoziție similară cu cea a mucoasei nazale și produce un lichid subțire numit mucus. Acest mucus menține pasajele nazale umede și ajută la captarea particulelor de praf și a microorganismelor. Sinuzita apare atunci când mucusul se acumulează în sinusuri, ceea ce duce la inflamația și iritarea acestora.

Această afecțiune mai este cunoscută și sub denumirea de rinosinuzită, deoarece inflamația sinusurilor este aproape întotdeauna asociată cu rinita, o inflamație la nivelul nasului.

Tipuri de sinuzită

Sinusurile paranazale sunt cavități situate în craniu, în apropierea ochilor și nasului, fiecare purtând numele osului care le formează structura:

• Sinusurile etmoidale: localizate între ochi (sinuzita etmoidală).
• Sinusurile maxilare: situate sub ochi (sinuzita maxilară).
• Sinusurile sfenoidale: poziționate în spatele ochilor (sinuzita sfenoidală).
• Sinusurile frontale: localizate deasupra ochilor (sinuzita frontală).

Dintre acestea, cea mai mare cavitate este sinusul maxilar, care se infectează cel mai frecvent.

Sinuzita poate fi clasificată în patru categorii principale, în funcție de durata și severitatea simptomelor:

1. Sinuzita acută
2. Sinuzita subacută
3. Sinuzita cronică
4. Sinuzita recurentă

Sinuzita acută bacteriană
Sinuzita acută bacteriană debutează brusc, cu simptome asemănătoare răcelii, precum secreții nazale, congestie nazală și durere facială. Simptomele persistă de obicei mai mult de 10 zile sau pot părea să se amelioreze, doar pentru a reveni într-o formă mai severă. Tratamentul este relativ simplu și include antibiotice și decongestionante, în funcție de recomandarea medicului.

Sinuzita cronică
Forma cronică se caracterizează prin congestie nazală, secreții nazale abundente, durere sau presiune facială și pierderea mirosului, simptome care persistă timp de cel puțin 12 săptămâni.

Sinuzita subacută
Sinuzita subacută este diagnosticată atunci când simptomele durează între patru și 12 săptămâni, având o severitate intermediară între forma acută și cea cronică.

Sinuzita acută recurentă
Această formă de sinuzită se caracterizează prin episoade repetate, de cel puțin patru ori pe an, fiecare episod având o durată mai mică de două săptămâni.

Semne și simptome ale sinuzitei

Simptomele sinuzitei sunt adesea asemănătoare cu cele ale unei răceli obișnuite. Cele mai frecvente includ:

• reducerea simțului mirosului;
• febră;
• nas înfundat sau secreții nazale;
• dureri de cap cauzate de presiunea în sinusuri;
• oboseală;
• tuse.

Simptomele sinuzitei la copii
La copii, identificarea unei infecții sinusale poate fi mai dificilă. Printre semnele specifice se numără:

• simptome de răceală sau alergie care persistă mai mult de 14 zile;
• febră ridicată (peste 39 °C);
• secreții nazale groase și închise la culoare;
• tuse care durează mai mult de 10 zile.

Specificități ale simptomelor

Sinuzita acută, subacută și cronică poate avea simptome similare. Cu toate acestea, severitatea și durata acestora diferă în funcție de tipul infecției.

Cauze și factori de risc ai sinuzitei

Cauze
Sinuzita apare, de regulă, atunci când mucusul rămâne blocat în sinusuri, favorizând dezvoltarea microorganismelor dăunătoare. În majoritatea cazurilor, este cauzată de virusuri, deși poate apărea și în urma unei infecții bacteriene. Printre factorii declanșatori se numără alergiile, astmul și poluanții din atmosferă, precum substanțele chimice sau alți iritanți.

Sinuzita fungică este provocată de infecții fungice sau mucegaiuri.

Factori de risc
Riscul de a dezvolta sinuzită este mai mare la persoanele care:

• au suferit anterior o infecție a tractului respirator, precum o răceală;
• prezintă polipi nazali, mici formațiuni benigne care pot obstrucționa și inflama pasajele nazale;
• au alergii sezoniere;
• sunt sensibile la praf, polen sau părul animalelor;
• au un sistem imunitar slăbit din cauza medicamentelor sau a anumitor afecțiuni;
• prezintă deviație de sept (o deformare a osului și cartilajului care separă cele două nări).

În cazul sugarilor și copiilor mici, utilizarea suzetei sau a biberonului în poziție culcată poate crește riscul de sinuzită.

Sinuzita este contagioasă?
Sinuzita bacteriană nu este contagioasă, dar virusurile care o provoacă se pot răspândi. Pentru a reduce riscul de infectare, este important să:

• vă spălați frecvent pe mâini;
• evitați contactul apropiat cu alte persoane dacă sunteți bolnav;
• strănutați sau tușiți în pliul cotului.

Diagnostic
Sinuzita poate fi tratată, de obicei, acasă, dar este necesar să consultați un medic dacă:

• simptomele persistă mai mult de 10 zile fără ameliorare;
• semnele sunt severe și nu se ameliorează cu medicamente fără prescripție medicală (OTC);
• apar simptome care afectează ochii, precum modificări ale vederii sau umflături în jurul acestora;
• simptomele revin și se agravează după o aparentă ameliorare;
• febra durează mai mult de 3-4 zile sau depășește 38,6 °C.

Dacă simptomele sunt îngrijorătoare, solicitați asistență medicală.

Metode de diagnosticare
Pentru a diagnostica sinuzita, medicul poate:

• pune întrebări despre simptome;
• efectua un examen fizic;
• utiliza un endoscop pentru a examina interiorul căilor nazale;
• solicita o investigație RMN sau CT pentru a identifica eventualele probleme structurale;
• recomanda un test alergologic pentru a identifica factorii declanșatori.

Examinarea poate include utilizarea unui otoscop, un dispozitiv mic și portabil cu lumină, pentru a verifica vizual cavitatea nazală și urechile.

Tratament și remedii pentru sinuzită

În aproximativ 70% din cazuri, sinuzita acută se vindecă de la sine, fără a necesita tratament medical. Simptomele pot fi însă ameliorate cu ajutorul unor remedii aplicate acasă și a medicamentelor fără prescripție medicală. Iată câteva opțiuni eficiente:

Spray nazal
Utilizați apă sărată sau o soluție salină pentru clătirea și curățarea pasajelor nazale. Asigurați-vă că folosiți apă curată și echipamente sterile pentru a preveni infecțiile.

Odihna
Odihniți-vă corespunzător, menținând capul și umerii ridicați pe o pernă atunci când dormiți. Dacă aveți dureri faciale, dormiți pe partea opusă celei afectate.

Comprese calde
Aplicați comprese calde pe zonele dureroase, precum fruntea sau obrajii, pentru a reduce inflamația și disconfortul.

Analgezice
Medicamentele precum ibuprofenul pot ajuta la ameliorarea durerii și a febrei asociate cu sinuzita.

Inhalații cu aburi
Inhalați aburi proveniți dintr-un castron cu apă fierbinte, acoperindu-vă capul cu un prosop pentru a concentra aburii. De asemenea, puteți folosi un prosop cald și umed aplicat pe față pentru a calma simptomele.

Uleiuri esențiale
Adăugați câteva picături de mentol sau ulei de eucalipt în apa fierbinte pentru inhalare. Acestea pot contribui la reducerea congestiei nazale. Atenție: uleiurile esențiale nu trebuie ingerate sau aplicate direct pe piele.

Aceste metode simple pot ajuta la gestionarea sinuzitei și la ameliorarea simptomelor, însă dacă starea nu se îmbunătățește, este important să consultați un medic.

Comprimate și spray-uri decongestionante
Aceste produse sunt utile pentru reducerea inflamației și deblocarea sinusurilor. Cu toate acestea, trebuie utilizate maximum trei zile, deoarece folosirea prelungită poate agrava simptomele odată ce tratamentul este întrerupt.

Corticosteroizi nazali fără prescripție
Spray-urile nazale cu corticosteroizi ajută la reducerea inflamației nazale și sinusale, contribuind la ameliorarea simptomelor.

Antihistaminice
Antihistaminicele, precum cetirizina și loratadina, nu sunt recomandate pentru tratarea sinuzitei, deoarece pot îngroșa mucusul, agravând astfel simptomele.

Tratamentul sinuzitei în funcție de tipul și severitatea afecțiunii

Tratamentul sinuzitei acute și subacute
Dacă simptomele persistă sau sunt severe, medicul poate recomanda tratament specific. În cazul unei infecții bacteriene, este posibil să fie prescrise antibiotice. Totuși, dacă simptomele continuă după finalizarea tratamentului cu antibiotice, este esențial ca pacientul să revină la medic pentru investigații suplimentare.

Tratamentul sinuzitei cronice
Sinuzita cronică este, de obicei, cauzată de factori precum alergiile și iritanții, nu de bacterii, motiv pentru care antibioticele nu sunt eficiente. În schimb, ameliorarea simptomelor se poate face prin:

Reducerea expunerii la factori declanșatori: Evitarea acarienilor, polenului sau altor alergeni poate diminua inflamația.

Corticosteroizi: Spray-urile sau comprimatele cu corticosteroizi pot fi utilizate pentru a controla inflamația, dar acestea necesită, de regulă, prescripție medicală și monitorizare atentă. Utilizarea pe termen lung a acestor medicamente poate avea efecte adverse, motiv pentru care este importantă respectarea recomandărilor medicului.
Tratamentul trebuie adaptat în funcție de durata și severitatea bolii, iar în cazuri complexe, colaborarea cu un specialist este esențială.

Intervenție chirurgicală
Intervenția chirurgicală este indicată doar în cazurile în care simptomele persistă și nu răspund la niciun tip de tratament conservator.

Este important de menționat că, deși operația poate ameliora simptomele, nu garantează eliminarea completă a problemei. După intervenție, poate fi necesară continuarea unor tratamente pentru prevenirea recidivei sinuzitei.

În cazul copiilor, chirurgia reprezintă de obicei ultima opțiune în tratamentul sinuzitei. Dacă medicul sugerează o intervenție chirurgicală pentru un copil, este recomandat ca părinții să solicite și o a doua opinie înainte de a lua o decizie finală.

Terapii alternative
Pentru unele persoane, terapiile complementare pot fi utile în gestionarea simptomelor sinuzitei. Acestea includ:

• Presopunctura
• Acupunctura
• Masajul facial

Aceste metode pot reduce simptome precum presiunea și durerea facială și, în același timp, pot induce o stare generală de relaxare. În plus, terapiile alternative au de obicei un risc scăzut de efecte secundare, fiind o opțiune sigură pentru cei care doresc să completeze tratamentele convenționale.

Totuși, este recomandat ca orice terapie alternativă să fie discutată cu medicul înainte de a fi adoptată.

Posibile complicații
Deși sunt foarte rare, infecțiile sinusale netratate pot duce la complicații severe, care pot pune viața în pericol. Acestea pot include meningita sau infecții la nivelul creierului, ochilor sau oaselor adiacente. Meningita este o infecție a membranei care protejează creierul și măduva spinării (meninge).

Metode de prevenire

Sinuzita poate fi prevenită prin aplicarea unor remedii simple care ajută la gestionarea simptomelor infecțiilor sinusale. Printre acestea se numără:

• Clătirea nasului cu soluție salină
• Administrarea medicamentelor recomandate de medic, precum antihistaminicele sau spray-urile nazale cu corticosteroizi

De asemenea, este esențial să evitați expunerea la alergeni, precum praful, polenul și fumul, și să limitați contactul cu persoanele bolnave. Spălarea frecventă a mâinilor poate reduce riscul de a răci sau de a dezvolta gripă.

Modificări ale stilului de viață
Persoanele cu alergii de interior trebuie să evite factorii declanșatori, cum ar fi părul de animale și praful. Dacă sunt fumători, este recomandat să renunțe la acest viciu, deoarece fumatul poate agrava alergiile. Deși nu este necesar să facă modificări majore în alimentație, este important să consume suficiente lichide pentru a ajuta la subțierea secrețiilor nazale.