Cand este benefica volbura pentru sanatate
Volbura (Convolvulus arvensis) este o planta perena, erbacee, care face parte din familia Convolvulaceae. Sunt cunoscute doua varietati: Convolvulus arvensis var. arvensis, cu frunzele late, si Convolvulus arvensis var. linearifolius, cu frunzele înguste. Originara din Europa si Asia, planta creste în zonele de campie pe terenurile lucrate, gradini si pe langa drumuri. Numita popular si rochita-randunicii este o planta cataratoare sau taratoare, care poate ajunge pana la 2 m. Frunzele sunt dispuse în spirala, de forma variata, lungi între 2 si 5 cm, cu un petiol între 1 si 3 cm. Înfloreste din iunie pana în septembrie. Florile au forma de trompeta, cu diametrul între 1 si 2,5 cm, albe sau roz pal, cu cinci dungi radiale mai închise la culoare. Florile sunt placut mirositoare.
Volbura (Convolvulus arvensis) este o planta perena, erbacee, care face parte din familia Convolvulaceae. Sunt cunoscute doua varietati: Convolvulus arvensis var. arvensis, cu frunzele late, si Convolvulus arvensis var. linearifolius, cu frunzele înguste. Originara din Europa si Asia, planta creste în zonele de campie pe terenurile lucrate, gradini si pe langa drumuri. Numita popular si rochita-randunicii este o planta cataratoare sau taratoare, care poate ajunge pana la 2 m. Frunzele sunt dispuse în spirala, de forma variata, lungi între 2 si 5 cm, cu un petiol între 1 si 3 cm. Înfloreste din iunie pana în septembrie. Florile au forma de trompeta, cu diametrul între 1 si 2,5 cm, albe sau roz pal, cu cinci dungi radiale mai închise la culoare. Florile sunt placut mirositoare.
În fitoterapie este utilizata întreaga planta, care trebuie recoltata înainte de înflorire sau la începutul perioadei de înflorire, în lunile, aprilie si mai, împreuna cu radacinile. Uscarea se face în spatii aerisite. Planta contine rezine de natura glicozidica, convolvulina, jalapina, tanin, vitamina C si substante minerale. Planta a fost utilizata pentru proprietatile medicale înca din Antichitate, medicul grec Dioscorides sugerand ca aceasta opreste hemoragia interna si ajuta la vindecarea ranilor. În jurul anului 1700, volbura a fost descrisa ca o planta purgativa si eficienta în combaterea febrei. În unele culturi din America de Sud radacinile si frunzele erau considerate laxative si cu proprietati de stimulare a bilei. În medicina populara volbura era utilizata si în tratamentele împotriva negilor, pentru vindecarea ranilor, a ulcerului gastric, a tusei si a racelii. În Turcia si unele zone ale Asiei era folosita ca leguma si condiment.
Planta are proprietati purgative, coleretice si colagoge, marind cantitatea de bila si contractia colecistului. În uz extern se foloseste pentru tratarea furunculelor si a abceselor, frunzele proaspete aplicandu-se directe pe acestea. Intern se utilizeaza sub forma de tinctura, infuzie, ceai.
O cana de infuzie de volbura, consumata seara, înainte de culcare, are efect laxativ, dar poate ajuta si la calmarea dupa o zi de stres. Decoctul are efect purgativ si este recomandat în constipatiile cronice, doza recomandata fiind de o cana pe zi. Tinctura este utila în constipatii, doza recomandata fiind de 3 lingurite pe zi. Vinul de volbura este recomandat în constipatie, cate 50 ml de 2 ori pe zi, conform Agerpres. Volbura trebuie utilizata în cantitati mici din cauza efectelor sale puternic laxative, dozele mari pot provoca dureri de stomac.
© Copyright Stiri din Sanatate